Meniul leilor de peșteră întipărit în oasele acestora

Cercetătorul Hervé Bocherens cu un craniu al unui lei de peșteră (foto: Wolfgang Gerber/Universität Tübingen)

Cu până la 25% mai mari decât leii de astăzi, leul de peșteră european a fost una din cele mai mari felinele ce trăiau acum 12.000 ani. Recent, o serie de analize sofisticate ale oaselor leului de peșteră ne arată ce mâncau aceste creturi și o posibilă cauză a dispariției lor.

Deși erau cu siguranță feline masive, termenul “leu de peșteră” este poate puțin improrpiu. Deși oasele lor s-au păstrat cel mai bine în peșteri, este foarte probabil că leii de peșteră trăiau la exterior. Aveau însă ceva în comun cu rudele lor moderne: se pare că oamenii se temeau de ei, sau cel puțin așa sugerează picturile rupestre și figurinele realizate de oamenii preistorici.

Pentru a afla ce vânau acești lei, biogeologul Hervé Bocherens și colegii săi de la Universitatea din Tübingen, Germania, au analizat mostre de oase provenind de la 14 indivizi diferiți - găsite în patru peșteri din Franța și Europa centrală - care au trăit acum 12.000 - 40.000 ani. Cercetările s-au concentrat pe conținutul chimic al colagenului din oase, care este adesea bine conservat, chiar și în oase vechi de zeci de mii de ani. Prin incinerarea unui fragment mic de os - de obicei sub un miligram - cercetătorii pot identifica moleculeledin interiorul acestuia și pot determina dieta animalului.

Tehnicile utilizate în analiza oaselor este suficient de sensibilă încât să arate nu numai ce mâncau leii de peșteră ci și informații despre hrana consumată de prada lor. Au aflat astfel, spre exemplu, dacă leii de peșteră se hrăneau cu urși de peșteră adulți sau doar cu puii mai vulnerabili ai acestora pentru că dieta urșilor diferă de la adulți la odrasle. Raportul analizei, care va apare în numărul din 6 decembrie al jurnalului Quaternary International, arată că leii de peșteră se hrăneau ocazional cu pui ai ursului de peșteră dar nu cu adulți. Mâncarea lor preferată era însă renul, care s-a dovedit că se hrănea cu cantități masive de licheni, la fel ca descendenții lor moderni.

Aceste rezultate aduc și indicii cu privire la dispariția acestor feline. Odată cu încălzirea climatului european, acum 19.000 ani, vegetația s-a schimbat teptat de la cea specifică stepei la păduri dense. Această schimbare a adus un habitat neospitalier pentru reni, dar și pentru leii pentru care renii cnstituiau hrana principală.

Sursa:

Ancient Cave Lion Bones Reveal Big Cats’ Diet