Se afișează postările cu eticheta lilieci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lilieci. Afișați toate postările

2012-01-29

Prezența în Europa a sindromului nasului alb confirmată


Un articol publicat în numărul din ianuarie 2012 al Journal of Wildlife Diseases confirmă descoperirea sindromului nasului alb (WNS) la liliecii europeni [1].

Deși s-a observat că liliecii europeni prezintă semnele caracteristice WNS în zona nărilor, iar ciuperca Geomyces destructans a fost găsită și în Europa în 2008, WNS nu a fost confirmat pentru că studiile ar fi necesitat eutanasierea liliecilor, lucru care în unele zone este interzis fără permis.

Odată cu descoperirea unui Myotis myotis mort în peștera Stara Dratenicka din Cehia în martie 2010 și a altor cinci, 12 zile mai târziu în peștera Bycı skala din apropiere, cercetătorii aveau în cele din urmă probele necesare pentru a realiza testele.

Rezultatul examinării histopatologice confirmă prezența sindromului nasului alb în Europa, doi dintre liliecii găsiți suferind de sindromul ucigaș și prezentând simptomele clasice precum greutatea redusă semnificativ [2].

Chiar dacă rata mortaității nu a afectat încă dimensiunea populațiilor de lilieci din Europa articolul, care poate fi citit mai jos (sau downloadat de aici), dovedește prezența WNS și abilitatea sa de a ucide și lilieci europeni făcând necesară monitorizarea atentă a liliecilor din Europa.


Surse:
[2] Jiri Pikula, Hana Bandouchova, Ladislav Novotny, Carol U. Meteyer, Jan Zukal, Nancy R. Irwin, Jan Zima, Natalia Martinkova, Histopathology Confirms White-Nose Syndrome in Bats in Europe, Journal of Wildlife Diseases, 48(1), 2012, pp. 207–211.

2012-01-27

Teză de doctorat: Cercetări faunistice și ecologice asupra chiropterelor din Transilvania


Rezumatul tezei de doctorat susținute de Rácz Szodoray Parádi Abigél intitulată Cercetări faunistice și ecologice asupra chiropterelor (Mammalia:  Chiroptera) din Transilvania (Faunistical and ecological researches of bats from Transylvania) poate fi consultată online pe site-ul www.unibuc.ro.

Lucrarea tratează subiecte diverse legate de cercetarea chiropterelor contribuind cu informații despre identificarea și răspândirea speciilor precum și despre comportamentul social și activitatea liliecilor în diverse condiții meteorologice.

2012-01-26

În jur de 6.7 milioane de lilieci răpuși de sindromul nasului alb

Liliac cu sindromul nasului alb (foto: 9brandon/flickr)

De curând, Fish & Wildlife Service din SUA a anunțat că biologii lor estimează numărul că total de lilieci uciși de sindromul nasului alb (WNS)  de la apariția bolii în 2006 se situează între 5,7 și 6,7 milioane de indivizi.

Estimarea numărului total de lilieci morți nu a fost o sarcină ușoară pentru cercetători pentru că o evidență a populațiilor de lilieci comuni nu a fost realizată în trecut, acest lucru nefiind necesar până de curând.

La începutul acestui an, în cadul întâlnirii grupului Northeast Bat Working Group (NEBWG), mai mult de 140 de biologi și cercetători au lucrat împreună pentru a oferi, printre altele, o estimare a numărului de lilieci răpuși de sindromul nasului alb.

Sursa:

2012-01-20

Un recensământ al populației de lilieci din Timișoara

Numărul speciilor și a indivizilor inventariați în timpul studiului (foto: www.biotowns.ro)

În cadrul Proiectului de cooperare transfrontalieră între Municipiul Timișoara și Orașul Szeged - „Biodiversitatea și protecția naturii – o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două orașe înfrățite” (BIOTOWNS) a fost finalizat Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane și Planul strategic pentru protejarea și conservarea biodiversității în municipiul Timișoara, realizat de către Asociația „AROUND LIFE” Sebiș.

La capitolul mamifere au fost inventariate speciile de lilieci din Timișoara. Pentru inventarierea liliecilor au fost utilizate trei metode: detectorul Batcorder 2, verificarea posibilelor adăposturi și detectorul Tranquility Transect. Raportul studiului realizat poate fi consultat pe site-ul www.biotowns.ro sau în varianta atașată mai jos.

Documentul raportează prezența a 17 specii de lilieci în zonele cercetate dintre care cea mai bine reprezentată specie a fost Nyctalus noctula cu 1644 indivizi detectați. Urmează Pipistrellus nathusii (1424), Pipistrellus kuhlii (850), Vespertilio murinus (374), Pipistrellus pygmaeus (272), Nyctalus leisleri (242), Eptesicus serotinus (179), Hypsugo savii (131), Eptesicus nilssonii (124), Pipistrellus pipistrellus (122), Miniopterus schreibersii (25), Plecotus austriacus (8), Myotis daubentonii (3), Myotis alcathoe (2), Myotis myotis (1), Myotis mystacinus (1) și Plecotus auritus (1).


Sursa:
1644 de lilieci mari de amurg zboara in Timisoara

2012-01-15

Bats of the United States and Canada

Recent a fost lansat un nou ghid despre liliecii din SUA și Canada. Scrisă de trei experți în domeniu, Michael J. Harvey, J. Scott Altenbach și Troy L. Best, cartea, intitulată Bats of the United States and Canada conține imagini deosebite și informații despre 47 specii diferite de lilieci.

Pe lângă prezentarea generală a liliecilor ce include clasificarea, obiceiurile de hrănire, habitatele, migrarea, reproducerea și hărți cu arealele de răspândire, cartea include și sfaturi practice pentru identificarea liliecilor și informații actuale despre problemele cu care se confruntă populațiile de lilieci.

Cartea poate fi achiziționată online de pe site-uri precum Amazon site care oferă și un preview cu o serie de pagini din carte. Un slide-show intitulat The Secret Lives of Bats, cu imagini din carte poate fi accesat pe site-ul Scientific American.

2012-01-14

O căsuță pentru lilieci

Mus - căsuță pentru lilieci (foto: www.estudioestres.com)

Creat pentru și inspirat de lilieci, obiectul din imagini se intitulează Mus. A fost creat mai degrabă ca obiect decorativ cu valoare simbolocă decât ca și adăpost pentru lilieci.




Prin Mus se dorește trezirea simțului responsabilității cu privire la conservarea vieții animale. Este un obiect ornamental care întruchipează o închisoare poziționată cu susul în jos și reprezintă adăposturile liliecilor care au fost distruse de om.

Sursa:
Mus

2012-01-10

Cum procesează creierul liliecilor sunetele folosite în navigare


O lucrare publicată recent în European Journal of Neuroscience prezintă cum și în care emisferă a creierului liliecilor, sunt procesate sunetele care le permit să navigheze și să se orienteze încercând, în același timp, să înțeleagă sunetele emise de ceilalți lilieci [1].

Creierul liliecilor trebuie să proceseze simultan ecourile propriilor sunete și sunetele provenite de la alți lilieci. În studiul publicat se arată că circuitul neuronal din cele două emisfere ale creierului unui liliac îi permit să "vadă" mediul înconjurător și, în același timp, să poarte conversații cu alți lilieci.

Autorul lucrării, Jagmeet Kanwal, a itrodus fire fine de tungsten în creierul unor lilieci pentru a înregistra reacțiile acestora la o serie de sunete dintr-o librărie digitală monitorizând întâi emisfera dreaptă iar apoi pe cea stângă. Analiza datelor a arătat că neuroni din emisfera dreaptă răspud mai intens la sunetele folosite pentru ecolocație decât cele pentru comunicare. În emisfera stângă însă lucrurile stau exact invers.

O mai bună înțelegere a proceselor neuronale care stau la baza procesării diferitor categorii de sunete este critică pentru tratarea deficiențelor de comunicare întâlnite la copii și repararea daunelor ce pot fi produse asupra creierului de un atac cerebral, daune ce pot afecta zone ale creierului responsabile de vorbire.

Lucrarea intitulată Right–left asymmetry in the cortical processing of sounds for social communication vs. navigation in mustached bats [2] a fost publicată online și va apărea într-un număr viitor al jurnalului mai sus menționat.

Surse:
[2] Jagmeet S. Kanwal, Right–left asymmetry in the cortical processing of sounds for social communication vs. navigation in mustached bats, European Journal of Neuroscience, Online 29 decembrie 2011.

2012-01-08

Vehicul aerian pentru studiul "stolurilor" de lilieci


O echipă de cercetători de la Boston University au construit un vehicul care să îi ajute să colecteze date despre felul în care zboară liliecii când se află în grupuri mari. Dispozitivul contruit este un quadcopter echipat cu senzori cencesari pentru a înregistra informații despre manevrele pe care le fac liliecii pentru a evita coliziunile și a fost botezat Batcopter.

Studiul este realizat în scopul construirii de vehicule semi-autonome care să poată zbura în grup, în așa fel încât întreg grupul să poată fi comandat printr-un singur set de comenzi, evitarea coliziunilor între membri grupului urmând să se facă automat.

Sursa:

2012-01-07

15 peșteri închise pentru protecția liliecilor

Localizarea peșterilor țintă (foto: batlife.ro)

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, ca partener coordonator, în colaborare cu Asociația pentru Protecția Liliecilor din România și cu Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, prin proiectul “Conservarea speciilor de lilieci în Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” intenționează să închidă sau să refacă porțile a 15 peșteri în zona țintă a proiectului din județele Bihor, Alba și Cluj pentru protecția liliecilor.

În perioada iunie-decembrie anul trecut, au fost demarate și finalizate licitațiile privind documentația technică pentru închiderea peșterilor, respectiv pentru obținerea tuturor licențelor și autorizațiilor necesare pentru proiect. Urmează demararea licitației privind lucrarea de închiderea peșterilor. Vor fi închise sau modificate grilajele deja existente ale următoarelor cavități: Peșterea cu Apă din Valea Leșului, Peștera Vadu Crișului, Bătrânului, Aștileu, Țiclului, Tășad, Betfia, Ciur-Izbuc, Fănațe, Coliboaia, Măgura, Onceasa, Humpleu, Huda lui Papară și Peștera Liliecilor din Cheile Ampoiței

Sursa:

2012-01-06

Conferință Internațională SPELEOBATS 2012

În perioada 20-23 septembrie 2012 va avea loc Conferința Internațională SPELEOBATS dedicată liliecilor care se adăpostesc în peșteri. Conferința va avea loc în Miskolc, Munții Bükk, Ungaria.

Se va pune accentul pe conservarea liliecilor din punct de vedere legislativ și practic, habitatul lor, efectele turismului speologic asupra liliecilor, și bineînțeles pe cercetările cu privire la sindromul nasului alb, dar orice alte lucrări referitoare la liliecii care trăiesc în peșteri sunt binevenite.

Pe lângă prezetările științifice se vor organiza expoziții cu vânzare de timbre, vederi, cadouri, insigne și opere de artă având ca subiect liliecii.

Programul conferinței va include și excursii în Munții Bükk, unde vor fi prezentate metodele utilizate pentru protejarea habitatelor de lilieci.

Informații detaliate vor fi disponibile în prima circulară și pe site-ul www.barlang.hu în cursul lunii februarie.

Penrtru o mai bună organizare, cei ce doresc să articipe sunt rugați să trimită până în data de 20 ianuarie 2012 formularul de înscriere preliminară la una din adresele:

Magyar Karszt- és Barlangkutató Társulat
1025 Budapest, Pusztaszeri út 35.
Hungary
sau
mkbt@t-online.hu

Circulara preliminară și formularul de înscriere se găsesc aici.

Sursa:
SPELEOBATS 2012. Nemzetközi Konferencia

2012-01-05

Liliecii care hibernau la UBB Cluj relocați în Peștera Unguru Mare

Operațiunea de colectare a liliecilor (foto: Mediafax)

O colonie de lilieci care hibernau în clădirea centrală a Universității "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca au fost relocaţi, miercuri, de o echipă a Facultăţii de Biologie și Geologie în peştera Unguru Mare din judeţul Bihor.

Liliecii și-au ales drept loc de hibernare tocul unui geam dintr-un amfiteatru al universității. Ei ar fi deranjat cursurile atât prin zgomotul făcut, cât și prin mirosul degajat. Liliecii au intrat în tocul de lemn al ferestrei prin exteriorul clădirii și și-au găsit loc între toc și perete pentru a hiberna. Pentru că în cele din urmă ar fi fost scoși cu forța din adăpostul lor, echipa Facultății de Biologie și Geologie a fost obligată să îi scoată și să îi mute în altă locație pentru continuarea hibernării.

Liliecii din colonia salvată, ce aparțin speciei Nictalus Noctula, au fost puși în cutii de carton și transportați la Peștera Ungurul Mare unde își vor continua hibernarea.

Sursa:

Aventurile lui Blăniță în lumea liliecilor - o carte pentru copii

În cadrul proiectului Conservarea speciilor de lilieci în Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău pe care l-am amintit și ieri a fost editată și o carte pentru copii. Cartea se intitulează Aventurile lui Blăniță în lumea liliecilor și conține o poveste care-l are ca erou pe liliacul Blăniță, o serie de jocuri edicaționale și câteva imagini pe care cei mici sunt invitați să le coloreze.

Cartea este menită să educe copii în ceea ce privește importanța liliecilor. Autorul poveștii este Georgiana Mărginean iar ilustrațiile au fost realizate de Hajnalka Szodoray-Parádi.

Cărticica poate fi descărcată de pe site-ul proiectului fie în limba română fie în limba maghiară. Mai jos am atașat versiunea în limba română.



2012-01-04

Sisteme noi de iluminat peșterile Ghețarul de la Scărișoara, Unguru Mare și Vadu Crișului

În cadrul proiectului "Conservarea speciilor de lilieci în Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" s-a lansat o licitație pentru achiziționarea sistemelor de iluminat în Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Peștera Unguru Mare și Peștera Vadu Crișului.

Obiectivele acestor lucrări sunt în principal diminuarea efectelor antropice asupra coloniilor de lilieci din peșterile enumerate, prin schimbarea sistemelor de iluminare. Obiectivele vor fi îndeplinite prin repoziționarea, neutralizarea sau schimbarea unor corpuri de iluminare de pe parcursul traseului turistic amenajat.

Invitația de participare la licitație, cu informații detaliate despre sistemele ce urmează a fi instalate, poate fi consultată pe site-ul ANPM. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost 29.12.2011, fiind al doilea termen stabilit după anunțul precedent care avea termenul pe 22.12.2011.

2011-12-16

Comisia Europeană interesată de cazul liliecilor din Peștera Devetashka

Peștera Devetashka (foto: www.prana.com)

Liliecii din peștera Devetashka, Bulgaria, au ieșit din starea de hibernare mult prea repede ca efect al filmărior organizate în peșteră pentru filmul The Expendables 2. Recent s-a observat că o parte din lilieci au părăsit peștera, populația reducându-se la 25%.

Cercetările efectuate pentru evaluarea impactului pe care l-au avut filmările asupra liliecilor au dus la găsirea câtorva lilieci morți în peșteră [1].

Având în vedere seriozitatea problemei, Comisia Europeană a trimis o scrisoare către Ministerul Bulgar al Mediului și Apelor în care cere informații referitoare la cazul liliecilor morți din peștera Devetashka [2].

Este posibil ca ministerul bulgar să fie sancționat de Comisia europeană. De asemenea, o serie de ONG-uri plănuiesc să dea în judecată ministerul pentru permiterea filărilor și iresponsabilitatea de care a dat dovadă.

Surse:

2011-12-14

Două specii noi de lilieci în Peștera Izvorul Tăușoarelor

(foto: Mesagerul de BN)

În Peștera Izvorul Tăușoarelor, arie protejată cu cel mai înalt grad de conservare (clasa A), a fost recunoscută prezența a două specii noi de lilieci, pe lângă cele două înregistrate în 2007 în Formularul Standard Natura 2000. Este vorba despre două specii a căror prezență a fost constatată în ultimii doi ani, în efective remarcabile, pe întreg arealul endocarstic. Cele două specii noi au fost înregistrate prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 2387 din noiembrie 2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1.964 din 2007.

Recenzarea pe o perioadă de doi ani a populațiilor de chiroptere din acest areal a demonstrat prezența acestor două specii noi, Myotis blythii și Rhinolophus ferrumequinum, prima fiind de tip gregar, trăind în colonii alături de ruda ei, Myotis Myotis, recunoscută ca rezidentă în peștera de la Izvorul Tăuțoarelor, în timp ce a doua specie trăieşte izolat, în colonii foarte restrânse.

Sursa:

2011-12-10

Peștera Polovragi închisă pentru turiști pe perioada de hibernare a liliecilor

Felicia Bantea (foto: Radio Târgu-Jiu)
Prin intermediul posturilor de radio gorjene, aflăm de la doamna Felicia Bantea, cea care de curând a fost botezată în presă "dresoarea de lilieci", că Peștera Polovragi este închisă în perioada 1 decembrie - 1 martie pentru a respecta perioada de hibernare a liliecilor.

Decizia vine ca urmare a intrării peșterii sub incidența legii ariilor protejate. De trei ani îb peștera Polovragi se respectă perioada de hibernare a liliecilor pentru că în galeria turistică trăiește o colonie de hibernare. Se pare ca măsurile impuse au avut un efect benefic întrucât s-a observat o creștere a numărului de lilieci din această colonie de hibernare.

Accesând link-urle date ca surse puteți asculta două interviuri date pe această temă de doamna Felicia Bantea, muzeograf al Muzeului Județean “Alexandru Ștefulescu”.

Surse:

2011-12-07

Dresaj de lilieci în Peștera Polovragi

Felicia Bantea, ghidul peşterii Polovragi, împreună cu liliacul Soni (foto: Adevărul)

Ieri, "răsfoind" internetul am dat peste o știre din categoria inedit. Conform ziarului Adevărul, Felicia Bantea, ghidul peșterii Polovragi, a reușit să dreseze câțiva lilieci. Dat fiind faptul că suntem deja obișnuiți cu înfloriturile pe care le aduce presa în orice poveste dând și celui mai neînsemnat subiect dimensiuni hiperbolizate, este greu de zis unde se termină realitatea și unde începe exagerarea în cazul de față.

Cei trei lilieci amintiți în articol au fost botezați de către ghidul peșterii, după locul în care își fac veacul prin peșteră sau alte trăsături caracteristice. Astfel liliacul care stă deasupra Scaunului lui Zamolxe a fost botezat Zemi, cel care stă lângă o pictura rupestră se intitulează Guriță pentru că este cel mai mare liliac cu potcoavă și are o gură pe măsură, iar Soni a fost botezat astfel datorita sonarului său de excepție.

Până aici nimic deosebit. Aflăm însă că cei trei lilieci răspund la anumite comezi. Prima din ele este comanda "poză" la auzul căreia liliecii știu că sunt pozați și nu se mai sperie de blitz-urile aparatelor. Următoarea comandă cunoscută este "Nu te ating, nu mă atingi" care înseamnă ca, și cităm din articol: poţi să te apropii de ei, dar fără să-i atingi pentru că au anumiţi senzori şi nu suportă să fie atinşi. Momentan două comenzi simple și care pot fi digerate fără dificultăți majore. Atenție însă la următoarele două comenzi pentru că pot provoca indigestie.

Soni, cel mai răsărit dintre lilieci, cunoaște un mic giumbușluc. Când ghida spune "Nici - Nici" în timp de Soni se flă în zbor, liliacul năzdrăvan trece printre picioarele ei după care se așează liniștit la locul lui pe peretele galeriei.

Ultimul truc relatat de Adevărul este efectuat la rostirea cuvântului "doi", și constă în faptul că doi lilieci vin în zbor și se învârtesc în jurul capului dresoarei.

Stând și judecând la rece s-ar putea găsi explicații plauzibile pentru fenomenele descrise. Spre exemplu ultimul truc poat fi cauzat de sunetele pe care le produce ghida când rostește cuvântul "doi", sunete care determină liliecii să-și ia zborul și să survoleze zona de proveniență a sunetului. Cu toate astea articolul e prezentat în cel mai fantezist mod posibil ca mai toate știrile de altfel.

Sursa:

2011-12-06

Adoptă un liliac de pluș pentru a ajuta liliecii adevărați

Organizația Bat Conservation International (BCI) strânge fonduri pentru a sprijini cercetările privind liliecii din lumea întreagă precum și pentru educarea populației cu privire la importanța acestor mamifere.

Unul din programele lansate de BCI pentru strângerea de fonduri ne îndeamnă să adoptăm un liliac. Asta nu înseamnă că vom primi acasă un liliac în carne și oase. În schimb, pentru o donație de $25, puteți primi un liliac din pluș (la alegere dintre cele trei modele disponibile: liliacul vampir, liliacul alb de Honduras sau liliacul cu aripi galbene), un certificat oficial care atestă adoptarea și o serie de informații despre specia din care face parte liliacul ales.

Sursa:

2011-12-05

Noi cercetări arată cum "aud" liliecii obiectele ce le stau în cale

Instalația experimentală și traseele de zbor

Cercetări recente realizate în cadrul colaborării între universitățile din Bristol și Munchen  aduc noi indicii despre felul în care funcționează ecolocația liliecilor. Studiul arată că intensitatea ecoului nu este la fel de importantă ca "deschiderea sonarului", gama unghiurilor sub care ajung ecourile la urechile liliecilor [2].

În primă fază cercetătorii au vrut să afle în ce măsură se pot folosi liliecii de ecolocație în situații zgomotoase, în care zgomotele generate de alți lilieci ar putea perturba orientarea fiecărui individ. Pentru a găsi un răspuns la această întrebare, echipa a poziționat un obiect mic în calea liliecilor la ieșirea acestora dintr-o peșteră și au înregistrat comportamentul acestora cu ajutorul unei camere video.

Rezultatele au demonstrat că liliecii pot evita obstacolul fără probleme utilizându ecolocația chiar și atunci când se află într-un grup mare și gălăgios.

Următorul set de teste au fost menite să arate dacă liliecii folosesc intensitatea ecourilor pentru a aprecia dimensiunea obiectelor. Penru aceste teste, s-a instalat un difuzor care să mimeze sunetele emise de lilieci variind intensitatea ecourilor. Datorită dimensiunii obiectelor intensitatea ecourilor este afectată, prin urmare modificând intensitatea ecourilor ar putea fi simulată modificarea dimensiunii aparente a obstacolelor. 

Deși dimensiunea simulată a biectelor virtuale era de zece ori mai mare decât a obiectelor reale utilizate în primele teste, liliecii nu încercau să evite mai din timp obiectele sugerând faptul că nu se bazează doar pe intensitatea ecourilor ci și pe deschiderea sonarului.

Rezultatele obținute au fost publicate în jurnalul Elsevier, Behavioural Processes [1].

Surse:
[1] Holger R. Goerlitz, Daria Genzel, Lutz Wiegrebe. Bats’ avoidance of real and virtual objects: Implications for the sonar coding of object size. Behavioural Processes, vol. 89, no. 1, pp. 61-67, 12 November 2011.

2011-12-02

Peșterile din SUA se redeschid

Consiliul de administrare al Southeastern Cave Conservancy (SCCi) au votat recent pentru redeschiderea peșterilor cu populații sezoniere de lilieci închise din anul 2009 din cauza temerilor cu privire la efectele sindromului nasului alb (White-Nose Syndrome).

Southeastern Cave Conservancy, care are în administrare 27 rezervații conținând 185 peșteri din șase state din sud-estul SUA, a decis să deschidă peșterile acum că se cunosc mai multe informații despre felul în care este transmisă boala.

Un alt factor care a determinat luarea acestei decizii a fost impactul negativ pe care l-a avut închiderea peșterilor. Această închidere nefiind una propriu-zisă ci doar prezentă sub forma unor reguli ce interziceau accesului speologilor a lăsat loc pentru accesul vandalilor care au trecut neobservați fără prezența constantă a speologilor.

Sursa: