Se afișează postările cu eticheta Italia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Italia. Afișați toate postările

2012-01-04

Urme de dinozaur descoperite de speologi pe Muntele Pelmo din Italia

Coelophysis (foto: Wikipedia)
Un grup de speologi au dat peste o serie de urme de dinozaur în această toamnă în drum spre peștera Giauli.

Înainte de a intra în peșteră, echipa a instalat o mică tabără aproape de versantul nord-estic al Muntelui Pelmo, în Dolomiți, estul Italiei.

Urmele descoperite sunt cinci amprente lăsate de picioarele unor dinozauri se aflau în apropierea taberei instalate. După analiza dovezilor foto și video colectate de grupul de speologi, un paleontolog din cadrul universității din Padua a confirmat faptul că urmele sunt întradevăr lăsate de un dinozaur biped.

Deși nu s-a putut stabili cu certitudine specia pentru că urmele sunt detul de degradate, se crede totuși că ele aparțin unui dinozaur mic carnivor similar speciei Coelophysis. Pentru vara următoare a fost plănuită cercetarea zonei în căutare de alte urme.

Aflate la altitudinea de 3025 metri, urmele s-ar situa pe locul doi în Europa după altitufinea la care au fost descoperite, locul 1 fiind ocupat de urmele de la Piz Mitgel din Elveția.

Sursa:

2011-11-26

Al 5-lea Workshop Internațional privind Peșterile cu Gheață

Dedicat cercetării peșterilor cu gheață, al 5lea Workshop Internațional privind Peșterile cu Gheață (5th International Workshop on Ice Caves): IWIC-V va avea loc în perioada 16-23 septembrie 2012.

Urmând workshopurilor trecute din România, Republica Slovacă, Rusia și Austria, Italia va găzdui anul viitor evenimentul în localitatea Barzio.

Prima circulară (PDF) a workshopului, ce conține informații preliminarii, poate fi consultată online.

Temele generale propuse pentru viitorul workshop sunt:
  • Speo-glaciologie/dinamica gheții
  • Speo-meteorologie/climatologie
  • Crio-mineralogie și crio-cristallografie
  • Paleoclimatologie și shimbări globale
  • Chimia și geocimia peșterilor cu gheață
  • Management și tehnologie pentru peșteri cu gheață

Pre-înregistrările se pot face până în data de 28 februarie 2012. Pentru mai multe informații vizitați site-ul workshopului.

Sursa:

2011-11-15

Operațiune salvaspeo în Italia

Imagine din timpul operațiunilor de salvare

În după-amiaza zilei de duminică, într-un aven din Italia s-a produs un accident speologic. O speoloagă de 37 ani ce vizita avenul Omber en banda al Bus del Zel, a căzut de la o înălțime de 3 metri și și-a fracturat gamba. Accidentul s-a produs la adâncimea de 250 metri. Trei din colegii de tură au pornit spre suprafață ca să dea alarma în timp ce alții doi au rămas împreună cu rănita.

La orele 17:00 au fost alertate echipele salvaspeo locale, iar la orele 20:00 prima echipă de salvatori intra în aven. Operațiunea de transportare a rănitei a început după ce aceasta a fost stabilizată de personal medical.

Pentru transportarea tărgii au trebuit lărgite anumite porțiuni de galerie strâmte, operațiune de care s-au ocupat opt voluntari specializați pe dezobstrucții. Operațiunea a durat 35 ore, din care 25 ore au fost necesare pentru transportul tărgii. Pentru transport, au făcut cu schimbul 3 echipe de medici și infirmieri (7 persoane) și 3 echipe tehnice (69 persoane). La operatiunea de salvare, care s-a terminat în această dimineață la ora locală 6:40, au participat în total aproximativ 100 persoane.

Sursa:

2011-11-03

Unde au locuit primii oameni moderni din Europa?

Molar de copil, unul dintre primii oameni moderni din Europa (foto: Stefano Benazzi)

Până de curând se credea că cele mai vechi urme ale primilor oameni moderni sunt cele descoperite pe teritoriul României în Peștera cu Oase. Iată că două seturi de dinți, descoperite în locații diferite din Europa, par să provină de la indivizi ce au trăit cu câteva mii de ani mai devreme decât cei de la Peștera cu Oase [1].

Ambele seturi de dinți sunt descoperiri mai vechi care au fost supuse unor noi teste utilizând tehnologie de ultimă oră. Pe de o parte este vorba de doi dinți descoperiți în Grotta del Cavallo din Italia, în anii '60. Aceștia au fost inițial atribuiți omului de Neanderthal. Reexaminarea celor doi dinți a fost realizată prin compararea măsurătorilor morfologice efectuate cu ajutorul unui computer tomograf cu cele ale altor dinți de neanderthalieni. Concluzia la care s-a ajuns este că dinții sunt mai apropiați de dinții unui om modern decât cei ai omului de Neanderthal. Având o vechime de 43000 până la 45000 ani, acestea par să fie cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa.

Maxilarul din Peștera Kent (foto: Chris Collins & Torquay Museum)

Ce-a de-a doua rămășiță studiată este un fragment de maxilar împreună cu dinții atașați. Maxilarul a fost descoperit în Peștera Kent din sudul Angliei în anul 1927 și, conform noilor datări, are o vechime de 41000 ani. Primele datări efectuate asupra fragmentului, în anii '80, au rezultat în declararea unei vârste de 35000 ani. Datarea cu carbon radioactiv a rămășițelor mai vechi de 30000 atinge limitele tehnologiei pentru că la o asemenea vechime aproape tot carbonul radioactiv s-a descompus. Noua datare a fost realizată prin purificarea colagenului extras din rămășițele unor animale, precum rinocerul lânos, descoperite deasupra și sub maxilar poziționând vechimea acestuia undeva între 41000 și 40000 ani.

Cele două studii au fost realizate de două echipe distincte, iar rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature în două articole [2], [3].

Surse:
[2] Stefano Benazzi, Katerina Douka, Cinzia Fornai, Catherine C. Bauer, Ottmar Kullmer, Jirˇí Svoboda, Ildikó Pap, Francesco Mallegni, Priscilla Bayle, Michael Coquerelle, Silvana Condemi, Annamaria Ronchitelli, Katerina Harvati, Gerhard W. Weber. Early dispersal of modern humans in Europe and implications for Neanderthal behaviour. Nature, 2011.
[3] Tom Higham, Tim Compton, Chris Stringer, Roger Jacobi, Beth Shapiro, Erik Trinkaus, Barry Chandler, Flora Gröning, Chris Collins, Simon Hillson, Paul O’Higgins, Charles FitzGerald, Michael Fagan. The earliest evidence for anatomically modern humans in northwestern Europe. Nature, 2011.

2011-11-01

Avenul Firn din Masivul Canin atinge cota -670

La intrarea în avenul Firn (foto: www.grottacontinua.org)

Un nou aven descoperit în Masivul Canin din Italia atrage atenția speologilor. Este vorba despre Avenul Firn (Abisso Firn) situat deasupra rămășițelor ghețarului Canin. Avenul a fost descoperit și este explorat de membrii grupării speologice Grotta Continua.

Avenul debutează cu un puț de 485 metri care deține recordul pentru cel mai adânc puț din Italia și se află pe locul 7 în lume la această categorie. Ultima explorare s-a terminat, în gol, pe un alt puț în jurul cotei de -670 metri, din lipsă de coardă. După estimările exploratorilor, din punctul în care au rămas fără coardă ar mai urma încă 40 metri până la baza puțului, însemnând că denivelarea va atinge cota -700. Rămâne de văzut ce va rezulta din explorările viitoare.

Puteți urmări povestea explorărilor de până acum și, probabil, vitoare noutăți pe site-ul Grotta Continua (în limba italiană).

Sursa: