Se afișează postările cu eticheta arheologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arheologie. Afișați toate postările

2012-04-07

Cenușa dintr-o peșteră Sud-Africană - dovada că omul gătea la foc acum un milion de ani

Peștera Wonderwerk, Africa de Sud (foto: Michael Chazan).

Cenușa descoperită într-o peșteră din Africa de Sud reprezintă un important indiciu care sugerează că oamenii foloseau focul pentru gătit cu un milion de ani în urmă [1].

Descoperirea este cea mai veche dovadă de până acum a utilizării acestei tehnologii revoluționare. Totuși unii experți susțin că sunt necesare mai multe dovezi pentru a certifica faptul că oamenii găteau cu regularitate la acea dată.

Francesco Berna, arheolog din cadrul Boston University din Massachusetts, și colegii săi au descoperit cenușa rezultată prin arderea unor ierburi, frunze și fragmente de os în sedimente aflate la 30 de metri de la intrarea în Peștera Wonderwerk din provincia Northern Cape.

Nu se poate spune cu certitudine ce specie de hominid locuia în peșteră acum un milion de ani, dar echipa crede că este probabil vorba despre Homo erectus.

Fragmentele de cenușă, cu dimensiuni variind de la câțiva milimetri la câțiva centimetri, sunt foarte bine conservate. Marginile zimțate ale fragmentelor demonstrează că acestea nu au ajuns în peșteră accidental sub acțiunea apei sau a vântului care ar fi netezit aceste margini.

Echipa de cercetători a căutat în sedimente urme de guano pentru că este cunoscut faptul că grămezile mari de guano aflat în descompunere pot genera temperaturi suficient de mari încât să ducă la combustie spontană. Astfel de urme nu au fost găsite, drept urmare concluzia trasă a fost că focul nu putea să fi fost generad decât de strămoșii noștrii îndepărtați. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences [2].

Surse:
[2] Francesco Bernaa,Paul Goldberga, Liora Kolska Horwitzc, James Brinkd, Sharon Holtd, Marion Bamfordf, Michael Chazang. Microstratigraphic evidence of in situ fire in the Acheulean strata of Wonderwerk Cave, Northern Cape province, South Africa. PNAS, 2 aprilie, 2012.

2012-02-08

Picturi rupestre vechi de peste 42.000 ani descoperite în Spania

Picturi rupestre din Peștera Nerja
reprezentând o serie de foci
Șase picturi rupestre dintr-o peșteră spaniolă sunt considerate acum ca fiind cele mai vechi opere de artă din lume, depășindu-le cu 10.000 ani pe cele din Peștera Chauvet aflată în sudul Franței.

Cercetătorii au datat rezidurile organice prelevate din apropierea picturilor găsite în Peștera Nerja din sudul Spaniei, iar rezultatele au indicat o vârstă situată între 43.500 și 42.300 ani.

Mai interesant decât atât este faptul că aceste picturi par să fie cele mai vechi opere de artă realizate de omul de Neanderthal, picturile descoperite până acum fiind atribuite speciei Homo sapiens.

Cunoscută deja pentru faptul că adăpostește cea mai mare stalagmită din lume (cu o înălțime de 32 metri), Peștera Nerja a servit cândva drept casă pentru oamenii de Neanderthal, înainte ca aceștia să dispară, iar mai apoi l-a adăpostit pe Homo sapiens.

Pasul următor care trebuie urmat este datarea picturilor în sine pentru a afla exact care este vechimea lor. Din păcate, momentan cercetătorii se confruntă cu o lipsă acută de fonduri.

Sursa:

2012-01-19

Instrumente de astrolog descoperite într-o peșteră din Croația

Placa de fildeș reconstruită și zodia pe care o reprezintă (foto: Staso Forenbaher)

O echipă de cercetători au găsit, într-o peșteră din Croația, fragmente ale unui instrument folosit acum mai bine de 2000 de ani de astrologi ai vremii. Cele 30 de fragmente de fildeș gravate cu simboluri zodiacale au făcut parte dintr-un instrument utilizat pentru citirea horoscopului unei persoane.

În 1999 aheologii au descoperit o zonă închisă a peșterii Nakovana care conduce printr-o galerie lată și scundă cu o lungime de aproximativ 10 metri într-o sală. În sala cu pricina au găsit multe vase, utilizate pentru  băut, ce au fost depozitate timp de mai multe sute de ani. În timpul săpăturilor efectuate în peșteră, au fost descoperite mai multe fragmente de fildeș.

În următorii aproximativ 10 ani, echipa a studiat fragmentele încercând să reconstituie obiectul pe care-l formau cândva. Concluzia la care au ajuns a fost că sunt rămășițele celei mai vechi plăci astrologice cunoscute până acum.

Deși încă nu se știe cu certitudine unde a fost realizat instrumentul, se suspectează faptul că fildeșul provine de la un elefant care, potrivit datărilor cu carbon radioactiv, a murit acum 2.200 ani.

Rezultatele cercetărilor au fost publicate de Stašo Forenbaher și Alexander Jones în articolul cu titlul The Nakovana Zodiac: Fragments of an Astrologer's Board from an Illyrian-Hellenistic Cave Sanctuary ce a apărut în Journal for the History of Astronomy, Vol. 42, Nr. 4, pag. 425–438.

Sursa:

2012-01-11

Cultural life of caves - Simpozion internațional


Între 18 și 21 ianuarie 2012 va avea loc, în Turcia, Simpozionul Internațional cu titlul Cultural life of caves: From palaeolithic shamans to seven sleepers. Simpozionul va fi găzduit de Muzeul Pera din Istanbul și este organizat de Fundația Suna-İnan Kıraç, Institutul de Cercetări din İstanbul în colaborare cu Institutul pentru Arheologie și Lumea veche Joukowsky din cadrul Universității Brown (SUA).

Această conferință interdisciplinară va reuni oameni de știință ce studiază umanitatea și științele sociale pentru a reflecta asupra bogăției culturale deținute de peșteri de-a lungul istoriei. Conferința va oferi diferite perspective inter-culturale asupra felului în care diverse societăți au imaginat, au modificat, au pictat, au venerat, s-au temut de sau s-au adăpostit în peșterile din jurul lor.

Lucrările ce vor fi prezentate în cadrul evenimentului vor fi publicate într-o publicație comună a institutului Joukowsky, Suna și a fundației İnan Kıraç.

În documentul asașat puteți citi mai multe informații despre eveniment și despre lucrările ce vor fi prezentate la simpozion.



Sursa:
International Symposium January 18-21

2012-01-08

Picturi rupestre descoperite în Peru

Picturi rupestre dintr-o peșteră situată în Churcampa (foto: APAR)

La sfârșitul anului trecut a fost raportată descoperirea unor picturi rupestre provincia Churcampa, regiunea Huancavelica, Peru. Picturile înfățișează oameni, animale și figuri geometrice și se presupune că au o vechime de 8-12.000 ani.

Picturile au fost identificate pe peretele unei peșteri situate la o altitudine de 3.200 metri pe Muntela Torongana. Cunoscute, de localnici sub denumirea de “Quilcas”, picturile sunt realizate în roșu, alb și negru și prezintă oameni în posturi de vânătoare.

Sursa:

2011-12-30

Descoperiri arheologice într-o peșteră din Nepal

Peștera Mhebrak și unul din scheletele descoperite

Săpăturile efectuate în peștera Mhebrak au scos la iveală noi indicii care aduc noi informații despre o perioadă semnificativă din istorie datând din anul 450 Î.Hr.

O echipă de cercetători care studiază rămășițele umane descoperite în Peștera Mhebrak din Valea Muktinath cred că au descoperit o cultură aparte din preistorie.

Cele două trupuri cercetate - o mamă și copilul ei - au fost găsite într-o postură ce sugerează faptul că mama încerca să-și protejeze copilul. Rămășițele copilului au fost descoperite într-o stare foarte bună. S-a observat chiar și un strat de piele intact ce acoperă oasele.

Descoperirea unor rămășițe umane vechi de 2.600 ani în condiții așa de bune aduc noi întrebări referitoare la mumificare.

Cele două trupuri au fost descoperite în timpul campaniei de săpături din 1992-1997. Experții cred că și postura mamei a avut un rol deosebit în protejarea trupului copilului la fel ca și temperaturile scăzute dar totuși este greu de crezut că trupul s-a conservat astfel în mod natural.

În aceeași locație au mai fost descoperite 63 trupuri, se presupune deci că complexul de peșteri de la Mehbrak a fost folosit în scopuri funerare. Există și alte ipoteze precum faptul că au murit în urma unor prăbușiri în peșteră. În același timp felul în care au fost legate picioarele multora dintre trupuri sugerează evenimente macabre.

Sursa:

2011-12-09

Un culcuș preistoric descoperit într-o peșteră din Africa de Sud

Peștera Sibudu, locația săpăturilor (foto: L. Wadley)

Un culcuș cât pentru o întreagă familie, despre care se crede că este cel mai vechi de până acum, a fost descoperit recent în peștera Sibudu din nordul KwaZulu-Natal, Africa de Sud.

Realizat din mai multe straturi de stuf și papură peste și straturi de ierburi și frunze, depozitele găsite au fost acumulate într-o perioadă îndelungată. Cele mai vechi straturi având o vechime de până la 77.000 ani, "patul" este cu 50.000 ani mai vechi decât celelalte descoperite până acum.

Cu o înălțime de aproximativ 30 centimetri și o suprafață de doi metri pătrați, se crede că patul folosea unei întregi familii. Cercetătorii care studiază descoperirea cred că au descoperit și cele mai vechi dovezi ale utilizării plantelor medicinale de către oameni. În culcuș au fost descoperite frunze dintr-un copac denumit Cryptocarya woodii, cunoscut pentru abilitățile sale de a omorâ insecte. Se poate să fi fost folosit pentru protecția împotriva insectelor.

Rezultatele studiilor vor fi publicate curând în jurnalul Science.

Sursa:

2011-11-29

Cel mai vechi cârlig de pescuit descoperit într-o peșteră din Timorul de Est

Un cârlig de pescuit realizat dintr-o scoică (scara este în milimetri) (foto: nature.com)

Cel mai vechi cârlig de pescuit din lume a fost descoperit într-o peșteră din Timorul de Est, împreună cu alte dovezi ale faptului că omul modern pescuia în apele oceanului încă de acum 42.000 ani [1].

Descoperirile făcute într-o peșteră cunoscută sub denumirea de adăpostul Jerimalai în nordul insulei au fost publicate într-un articol din jurnalul Science [2].

Sue O'Connor, arheolog al Universității Naționale Australiene din Canberra, și colegii ei au descoperit două cârlige de pescuit realizate din scoici. Unul din ele a fost datat ca având o vechime de aproximativ 11.000 ani iar celălalt o vechime de 23.000 - 16.000 ani — primul exemplu de manufacturare a unui cârlig de pescuit.

Până acum cele mai vechi cârlige cunoscute au fost asociate cu începutul agriculturii, care în sud-estul Asiei a avut loc acum 5.500 ani.

În aceeași locație au fost descoperite peste 38.000 de oase de pește, dintre care cele mai vechi datează de acum 42.000 ani. Dintre speciile identificate marea majoritate viețuiau în ocean, oferind dovada că omul pescuia, încă din acele vremuri, departe de țărm. Printre speciile identificate se regăsesc tonul, rechini și pisici de mare.

Sursa:
[2] Sue O’Connor, Rintaro Ono, Chris Clarkson. Pelagic Fishing at 42,000 Years Before the Present and the Maritime Skills of Modern Humans. Science, 25 noiembrie 2011.

2011-11-24

Meniul leilor de peșteră întipărit în oasele acestora

Cercetătorul Hervé Bocherens cu un craniu al unui lei de peșteră (foto: Wolfgang Gerber/Universität Tübingen)

Cu până la 25% mai mari decât leii de astăzi, leul de peșteră european a fost una din cele mai mari felinele ce trăiau acum 12.000 ani. Recent, o serie de analize sofisticate ale oaselor leului de peșteră ne arată ce mâncau aceste creturi și o posibilă cauză a dispariției lor.

Deși erau cu siguranță feline masive, termenul “leu de peșteră” este poate puțin improrpiu. Deși oasele lor s-au păstrat cel mai bine în peșteri, este foarte probabil că leii de peșteră trăiau la exterior. Aveau însă ceva în comun cu rudele lor moderne: se pare că oamenii se temeau de ei, sau cel puțin așa sugerează picturile rupestre și figurinele realizate de oamenii preistorici.

Pentru a afla ce vânau acești lei, biogeologul Hervé Bocherens și colegii săi de la Universitatea din Tübingen, Germania, au analizat mostre de oase provenind de la 14 indivizi diferiți - găsite în patru peșteri din Franța și Europa centrală - care au trăit acum 12.000 - 40.000 ani. Cercetările s-au concentrat pe conținutul chimic al colagenului din oase, care este adesea bine conservat, chiar și în oase vechi de zeci de mii de ani. Prin incinerarea unui fragment mic de os - de obicei sub un miligram - cercetătorii pot identifica moleculeledin interiorul acestuia și pot determina dieta animalului.

Tehnicile utilizate în analiza oaselor este suficient de sensibilă încât să arate nu numai ce mâncau leii de peșteră ci și informații despre hrana consumată de prada lor. Au aflat astfel, spre exemplu, dacă leii de peșteră se hrăneau cu urși de peșteră adulți sau doar cu puii mai vulnerabili ai acestora pentru că dieta urșilor diferă de la adulți la odrasle. Raportul analizei, care va apare în numărul din 6 decembrie al jurnalului Quaternary International, arată că leii de peșteră se hrăneau ocazional cu pui ai ursului de peșteră dar nu cu adulți. Mâncarea lor preferată era însă renul, care s-a dovedit că se hrănea cu cantități masive de licheni, la fel ca descendenții lor moderni.

Aceste rezultate aduc și indicii cu privire la dispariția acestor feline. Odată cu încălzirea climatului european, acum 19.000 ani, vegetația s-a schimbat teptat de la cea specifică stepei la păduri dense. Această schimbare a adus un habitat neospitalier pentru reni, dar și pentru leii pentru care renii cnstituiau hrana principală.

Sursa:

2011-11-14

Cele mai vechi rămășițe umane din Japonia descoperite într-o peșteră de pe insula Ishigaki

Fragment din coasta unui om ce a trăit acum 24.000 ani (foto: Mainichi.jp)

Cele mai vechi rămășițe umane din Japonia au fost descoperite într-o peșteră de pe insula Ishigaki, prefectura Okinawa. Oasele excavate în peștera Shiraho-Saonetabaru au fost datate măsurând urmele de carbon radioactiv din colagenul extras. Dintre toate fragmentele datate, unul - o bucată dintr-o coastă - s-a dovedit a fi vechi de 24.000 ani. Alte fragmente sunt ceva mai noi, 20.000 ani [1].

Noile datări depășesc cu 4.000 ani rămășițele descoperite în peștera Shiraho-Saonetabaru până acum, care aveau vechimi situate între 16.000 și 20.000 ani [2].

Sursa:
[2] Nakagawa, R., N. Doi, Y. Nishioka, S. Nunami, H. Yamauchi, M. Fujita, S. Yamazaki, M. Yamamoto, C. Katagiri, H. Mukai, H. Matsuzaki, T. Gakuhari, M. Takigami and M. Yoneda* (2010). The Pleistocene human remains from Shiraho-Saonetabaru Cave on Ishigaki Island, Okinawa, Japan, and their radiocarbon dating. Anthroplogical Science 118(3), 173-183.

2011-11-11

Unelte din epoca de piatră descoperite în peșteri din India

Imagini reprezentând uneltele descoperite

O echipă de arheologi a excavat și inventariat o adevărată colecție de unelte de piatră în peșteri din districtele Bastar și Dantewada din India centrală [1], descoperirea indicând faptul că zona era locuită încă de acum 50000 ani.

Printre unelte, descrie într-o lucrare publicată în ultimul număr al jurnalului Current Science [2], se numără o serie de topoare, unelte de despicat și de tocat similare celor descoperite în alte regiuni din Asia și Europa în timpul perioadei Paleolitice. Descoperirile au fost făcute de antropologi și arheologi de la Indira Gandhi National Tribal University din Amarkantak, Madhya Pradesh, și Universitatea Pandit Ravishankar Shukla, Raipur din Chhattisgarh în timpul săpăturilor realizate în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009.

Au fost identificate 13 situri cu potențial, dintre care o serie de peșteri, în cele două regiuni studiate, dar din cauza tensiunilor politice și sociale din zonă, nu au putut fi cercetate în amănunt. Arheologii consideră că zona Bastar are nevoie de o studii paleoantropologicice și archeologice aprofundae pentru a scoate la iveală toate informațiile pe care le deține despre strămoșii noștri.

Surse:
[2]Anek Ram Sankhyan, Laxmi Narain Dewangan, Ranju Hasini Sahoo, Rana Chakravarty, Rabin Chatterjee. Early prehistoric signatures of man in Bastar region, Central India. Current Science, Vol. 101, Nr. 9, 10 noimbrie 2011.

2011-11-10

Cele mai vechi picturi din Europa centrală

Una din pietrele pictate (foto: www.spiegel.de)

Dacă tot am scris astăzi despre picturi din peșteri iată că o peșteră din Europa dezvăluie un alt fel de picturi. În peștera Fels, din sudul Germaniei, au fost descoperite cele mai vechi picturi din Europa centrală nu pe pereții peșterii așa cum v-ați fi așteptat ci pe pietre.

Picturile nu sunt complexe ci reprezintă o serie de puncte roșii sau maro, dar ca valoare științifică pot fi considerate cele mai importante opere de artă din Europa Centrală. Pietrele descoperite în Peștera Fels de lângă orașul Schelklingen, în apropiere de Ulm au o vechime de aproximativ 15000 ani potrivit arheologilor de la Universitatea Tübingen și dovedesc faptul că oamenii pictau deja în europa centrală în Paleoliticul târziu.

Peștera Fels este cunoscută pentru o serie de descoperiri arheologice importante. Una dintre acestea este ceea ce se crede că este cea mai veche reprezentare umană, o sculptură în fildeș veche de 40000 ani înfățișând un personaj feminin botezată 'Venus din Peștera Fels'.

Sursa:

2011-11-03

Unde au locuit primii oameni moderni din Europa?

Molar de copil, unul dintre primii oameni moderni din Europa (foto: Stefano Benazzi)

Până de curând se credea că cele mai vechi urme ale primilor oameni moderni sunt cele descoperite pe teritoriul României în Peștera cu Oase. Iată că două seturi de dinți, descoperite în locații diferite din Europa, par să provină de la indivizi ce au trăit cu câteva mii de ani mai devreme decât cei de la Peștera cu Oase [1].

Ambele seturi de dinți sunt descoperiri mai vechi care au fost supuse unor noi teste utilizând tehnologie de ultimă oră. Pe de o parte este vorba de doi dinți descoperiți în Grotta del Cavallo din Italia, în anii '60. Aceștia au fost inițial atribuiți omului de Neanderthal. Reexaminarea celor doi dinți a fost realizată prin compararea măsurătorilor morfologice efectuate cu ajutorul unui computer tomograf cu cele ale altor dinți de neanderthalieni. Concluzia la care s-a ajuns este că dinții sunt mai apropiați de dinții unui om modern decât cei ai omului de Neanderthal. Având o vechime de 43000 până la 45000 ani, acestea par să fie cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa.

Maxilarul din Peștera Kent (foto: Chris Collins & Torquay Museum)

Ce-a de-a doua rămășiță studiată este un fragment de maxilar împreună cu dinții atașați. Maxilarul a fost descoperit în Peștera Kent din sudul Angliei în anul 1927 și, conform noilor datări, are o vechime de 41000 ani. Primele datări efectuate asupra fragmentului, în anii '80, au rezultat în declararea unei vârste de 35000 ani. Datarea cu carbon radioactiv a rămășițelor mai vechi de 30000 atinge limitele tehnologiei pentru că la o asemenea vechime aproape tot carbonul radioactiv s-a descompus. Noua datare a fost realizată prin purificarea colagenului extras din rămășițele unor animale, precum rinocerul lânos, descoperite deasupra și sub maxilar poziționând vechimea acestuia undeva între 41000 și 40000 ani.

Cele două studii au fost realizate de două echipe distincte, iar rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature în două articole [2], [3].

Surse:
[2] Stefano Benazzi, Katerina Douka, Cinzia Fornai, Catherine C. Bauer, Ottmar Kullmer, Jirˇí Svoboda, Ildikó Pap, Francesco Mallegni, Priscilla Bayle, Michael Coquerelle, Silvana Condemi, Annamaria Ronchitelli, Katerina Harvati, Gerhard W. Weber. Early dispersal of modern humans in Europe and implications for Neanderthal behaviour. Nature, 2011.
[3] Tom Higham, Tim Compton, Chris Stringer, Roger Jacobi, Beth Shapiro, Erik Trinkaus, Barry Chandler, Flora Gröning, Chris Collins, Simon Hillson, Paul O’Higgins, Charles FitzGerald, Michael Fagan. The earliest evidence for anatomically modern humans in northwestern Europe. Nature, 2011.

2011-10-15

O antică fabrică de vopseluri descoperită într-o peșteră africană

Ocru vechi de 100000 ani într-o scoică lângă unelte pentru pisat (foto: Grethe Moell Pedersen)
Săpînd într-o peșteră sud-africanp, arheologii au descoperit ceea ce pare a fi un atelier antic ce producea vopsele. Printre obiectele descoperite în peșteră se numără unelte pentru mpăcinarea și pisarea materiei prime îmbogățită cu un soi de pulbere de oxid de fier, cunoscută ca ocru. Amestecul mai avea în compoziție, pentru închegare, măduvă din oasele unor mamifere și cărbune.

Arheologii spun că locația ar putea fi cel mai vechi indiciu despre cum procesau primii homo sapiens ocrul. Fiind de o importanță deosebitp pentru cercetători, atelierul de fabricație a ocrului demonstrează că primii oameni începuseră să gîndească precum omul modern.

Se pare de asemenea că acești producători de vopsea aveau cunoștiințe elementere de chimie și o oarecare înțelegere a planificării pe termen lung.

Descoperirea a fost realizată în peștera Blombos Cave, la aproximativ 320 kilometri la est de Cape Town, într-o stâncă orientată spre Oceanul Indian.

2011-10-12

Urme de dinozauri întipărite în calcar cretacic

Urme de dinozaur (foto: Russell Cothren)
În sud-vestul statului american Arkansas au fost descoperite urmele fosilizate ale unor dinozauri ce au pășit prin noroi acum 120 milioane de ani.

Urmele întipărite în calcarul cretacic aparțin câtorva specii diferite, dintre care prădătorul de opt tone Acrocanthosaurus atokensis și câteva sauropode. Pe vremea în care acești dinozauri și-au lăsat urmele, Arkansasul era o zonă similară Golfului Persic de  astăzi.

Deși întâlnite în divere locații din America de nord, seturi de urme de dinozaur ca acestea sunt rare în sudul Statelor Unite. Mare parte a oamenilor consideră că dinozaurii trăiau în zona de vest, în  statele Colorado și Utah, dar această nouă descoperire confirmă prezența dinozaurilor și în alte zone.

Acest nou set de urme a fost descoperit după ce stratul ce le acoperea a fost curățat de o furtună. Urmele au fost scanate de o echipă de cercetători pentru a ajuta în găsirea răspunsului la întrebări precum: Cum arătau aceste ființe când trăiau în carne și oase sau cum mergeau acețti dinozauri.

Sursa:

2011-10-06

O peșteră israeliană ar putea să fie cea mai vechie fabrică

Lame de silex

Intr-o peșteră, nu departe de locul în care astăzi lucrează mii de muncitori israelieni din zona industrială Afek, strămoșii lor din paleolitic lucrau pentru a produce cuțite și alte unelte. Oamenii care au produs mii de cuțite și alte unelte în Peștera Qesem acum 200000 - 400000 ani ar putea să fi fost primii industriași conform arheologilor de la universitatea din Tel Aviv care au participat la săpăturile arheologice.

Rezultatele obținute de Ron Shimelmitz, Ran Barkai și Avi Gopher se bazează pe examinarea a peste 19000 unelte de piatră produse și utilizate de locuitorii peșterii și apar în numărul din octombrie al jurnalului The Journal of Human Evolution în lucrarea cu titlul Systematic blade production at late Lower Paleolithic (400–200 kyr) Qesem Cave, Israel.

Vechii locuitori ai Peșterii Qesem erau implicați în activități pe care autorii le consideră moderne, cum ar fii "parcelarea" habitatului în zone dedicate unor activități specifice precum măcelăritul și mâncatul.

Peștera a stat, o vreme, ascunsă de văzul lumii din cauza prăbușirii intrării. În urmă cu 10 ani însă, peștera a fost descoperită accidental cu ocazia unor lucrări pentru lărgirea șoselei.

Uneltele pentru tăiat ce au fost descoperite la Qesem sunt unelte de foarte bună calitate. Tehnica utilizată pentru producerea lor permitea realizarea unui număr mare de piese cu efort minim. Se pare că locuitorii peșterii foloseau uneltele ca obiecte de consum aruncându-le după puține utilizări fără a se mai obosi să le ascută.

Echipa continuă cercetările la Peștera Qesem în încercarea de a răspunde la întrebăr precum: Cine au fost locuitorii peșterii.

Sursa:

2011-10-01

Picturi rupestre realizate de copii

Artă rupetră în peșterile de la Rouffignac, Franța

Arheologii au descoperit în peșteri artă rupestră care indică posibilitatea ca odraslele strămoșilor noștrii să fi urmat un soi de școală preistorică. Cercetările au dovedit că acum 13000 de ani, copiii preistorici au creat artă rupestră în peșteri ajutați de părinți.

Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate în cadrul conferinței Child Labour in the Past: Children as econonic contributors and consumers ce va avea loc la Universitatea din Cambridge University, starting today, arătând ultimele descoperiri în arta creată de copii cu vârste începând de la trei ani în una din cele mai faimoase peșteri cu picturi rupestre din Franța. Peștera la care se face referire este Grotte de Rouffignac.

Experții au descoperit o metodă prin care se poate afla vârsta și sexul celor care au realizat picturile, arătând că cel mai prolific artist a fost o fetiță de 5 ani. Unele desene realizate de copii au fost descoperite la înălțime sugerând faptul că ar fi putut să fie ajutați de un adult. Urmele descoperite au fost identificate ca aparținând unor copii cu vârste cuprinse între trei și șapte ani și au recunoscut patru indivizi comparând urmele degetelor.

Articolul prezentat la conferință este scris de Jess Cooney, din cadrul departamentului de arheologie al Universității din Cambridge intitulat Scribbles on the Walls: How the study of finger flutings can add children to the Upper Palaeolithic cave art narrative. Un alt articol online pe același subiect însoțit de poze și o descriere fpcutăde autoare asupra studiilor poate fi găsit la [2].

Sursa:

2011-09-23

Colecție impresionantă de fosile în trei peșteri australiene

Pasăre fosilizată (foto: Clay Bryce, WA Museum)

Un bogat zăcământ de fosile vechi de până la un milion de ani a fost descoperit în trei peșteri de sub Platoul Nullarbor, Australia. Palaeontologii s-au întors luna trecută din a cincea lor expediție în cele trei peșteri: Last Tree, Flight Star și Leaena's Breath, de unde au colectat în jur de 100000 oase în vizitele anterioare.

Peșterile descoperite în anul 2002 conțineau multe schelete complete ale unor specii extincte ale megafaunei terestre care pur și simplu "zăceau" pe planșeul peșterilor.

Una din cele mai impresionante descoperiri este un schelet aproape complet de Thylacoleo carnifex, leul marsupial - un animal preistoric de dimensiunea unui leopard, dar construit ca un urs și având abilitatea de a sta în două picioare ca un cangur. Avea în dotare gheare mari și una din cele mai puternice mușcături din rândul mamiferelor cunoscute.

Până în prezent s-au descoperit 11 schelete de Thylacoleo precum și ale altpr animale: canguri de copac, urș koala, lup marsupial, wombat uriaș, un număr mare de păsări, canguri giganți, Procoptodon, specii mai mici cangur, și multe altele. O listă completă cu speciile descoperite până acum poate fi consultată pe site-ul Western Australian Museum.

Cercetătorii spun că peșterile au acționat pe post de capcane capturând animale picate prin intrare și care nu au mai reușit să iasă. Într-una din expedițiile anterioare cercetătorii au salvat două păsări vii care ajunse în peșteri umblau dezorientate.

Dintre toate speciile descoperite, cel puțin opt au fost confirmate ca specii noi, dar numărul ar putea să crească la 15 sau chiar 20 de specii noi pe măsură ce se analizează oasele. Cercetările au fost finanțate parțial și de National Geographic.

O serie de poze din timpul ultimei expediții pot fi văzute aici.

Sursa:

2011-09-20

Schelet de neanderthal descoperit la Sima de las Palomas

Sima de las Palomas (foto: www.um.es/antropfisica)
O echipă de cercetători din cadrul Universității din Murcia, Spania a descoperit sheletul unei femele adulte de  neanderthal, descoperirea fiind prima de acest fel de pe coasta europeană a Mării Mediteraneene [1].

Săpăturile au avut loc la Sima de las Palomas, dolină cu o adâncime de 20 de metri în apropiere de Torre-Pacheco, sud-estul Spaniei.

Scheletul descoperit este cel mai complet descoperit în ultimii 40 de ani în Europa. Având cel mai complet pelvis al unei femele de Neanderthal, cercetătorii vor putea să aprofundeze studiile în ceea ce privește reproducerea oamenilor de Neanderthal.

Comparativ cu alte descoperiri din nordul Europei acest schelet pare să fie unul de statură mai mică. Scheletul a fost descoperit la baza unei acumulări de bolovani, fiind culcat pe o parte cu mâinile îndoite în apropierea feței, poziție ce sugerează o așezare intenționată. În plus, prezența altor obiecte, precum oase arse de cal și de alte animale, ca și rămășițele parțiale ale altor neanderthalieni arată că acest sit avea o importanță deosebită pentru oamenii preistorici care locuiau în zonă.

Schița sitului Sima de las Palomas (foto: www.um.es/antropfisica)
 Mai multe informații despre cercetările din situl Sima de las Palomas pot fi găsite pe site-ul grupului [2] și în lucrarea publicată anul acesta [3].

Surse:
[2] Sima de las Palomas
[3] Michael J. Walkera, Jon Ortegaa, Klara Parmováb, Mariano V. Lópeza, Erik Trinkausc. Morphology, body proportions, and postcranial hypertrophy of a female Neandertal from the Sima de las Palomas, southeastern Spain. PNAS, 2011