Prezența în Europa a sindromului nasului alb confirmată

Un articol publicat în numărul din ianuarie 2012 al Journal of Wildlife Diseases confirmă descoperirea sindromului nasului alb (WNS) la liliecii europeni [1].

Deși s-a observat că liliecii europeni prezintă semnele caracteristice WNS în zona nărilor, iar ciuperca Geomyces destructans a fost găsită și în Europa în 2008, WNS nu a fost confirmat pentru că studiile ar fi necesitat eutanasierea liliecilor, lucru care în unele zone este interzis fără permis.

Odată cu descoperirea unui Myotis myotis mort în peștera Stara Dratenicka din Cehia în martie 2010 și a altor cinci, 12 zile mai târziu în peștera Bycı skala din apropiere, cercetătorii aveau în cele din urmă probele necesare pentru a realiza testele.

Rezultatul examinării histopatologice confirmă prezența sindromului nasului alb în Europa, doi dintre liliecii găsiți suferind de sindromul ucigaș și prezentând simptomele clasice precum greutatea redusă semnificativ [2].

Chiar dacă rata mortaității nu a afectat încă dimensiunea populațiilor de lilieci din Europa articolul, care poate fi citit mai jos (sau downloadat de aici), dovedește prezența WNS și abilitatea sa de a ucide și lilieci europeni făcând necesară monitorizarea atentă a liliecilor din Europa.

Surse:

[1] White Nose Syndrome Confirmed in Europe

[2] Jiri Pikula, Hana Bandouchova, Ladislav Novotny, Carol U. Meteyer, Jan Zukal, Nancy R. Irwin, Jan Zima, Natalia Martinkova, Histopathology Confirms White-Nose Syndrome in Bats in Europe, Journal of Wildlife Diseases, 48(1), 2012, pp. 207–211.

În jur de 6.7 milioane de lilieci răpuși de sindromul nasului alb

Liliac cu sindromul nasului alb (foto: 9brandon/flickr)

De curând, Fish & Wildlife Service din SUA a anunțat că biologii lor estimează numărul că total de lilieci uciși de sindromul nasului alb (WNS)  de la apariția bolii în 2006 se situează între 5,7 și 6,7 milioane de indivizi.

Estimarea numărului total de lilieci morți nu a fost o sarcină ușoară pentru cercetători pentru că o evidență a populațiilor de lilieci comuni nu a fost realizată în trecut, acest lucru nefiind necesar până de curând.

La începutul acestui an, în cadul întâlnirii grupului Northeast Bat Working Group (NEBWG), mai mult de 140 de biologi și cercetători au lucrat împreună pentru a oferi, printre altele, o estimare a numărului de lilieci răpuși de sindromul nasului alb.

Sursa:

New Estimate: Up to 6.7 Million Bats Killed by WNS

O peșteră artificială pentru a combate sindromul nasului alb

Schema peșterii artificiale (foto: www.nature.org)

Sindromul nasului alb care afectează de câțiva ani populațiile de lilieci din America de Nord este în continuare în atenția cercetătorilor. Se caută, în continuare, soluții pentru a opri răspândirea ciupercii care cauzează boala. Una din aceste soluții, propusă pentru implementare în statul Tennessee din SUA, presupune construirea unei peșteri artificiale în încercarea de a muta liliecii din mediul lor normal într-unul mai steril.

Proiectul pilot - propus de The Nature Conservancy în partenereriat cu University of Tennessee Knoxville și Bat Conservation International - va implica realizarea unei peșteri artificiale cu pereți care să imite calcarul natural dar care să poată fi dezinfectați ușor cu ajutorul unor agenți antifungici. Peștera artificială urmează să fie construită lângă o peșteră existentă care adăpostește o colonie de lilieci în speranța că aceștia își vor schimba locuința. Ciuperca este susceptibilă la o serie de factori precum căldura și agenții antifungici dar aceștia nu pot fi utilizați împotriva ei într-o peșteră adevărată pentru că ar putea distruge și alte forme de viață.

Este încă prea devreme pentru a știi dacă proiectul va avea succes, dar în caz afirmativ va fi cu siguranță implementat la scară largă pentru eradicarea bolii.

Sursa:

Artificial Bat Cave: A Radical Idea to Save America's Bats

Noi cercetări cu privire la sindromul nasului alb

Liliac afectat de sindromul nasului alb
(foto: Greg Turner / Pennsylvania Game Commission)

Noi cercetări par să confirme faptul că ciuperca Geomyces destructans este responsabilă de sindromul nasului alb (white-nose syndrome), boala ce a decimat coloniile de lilieci din America de nord [1].

Boala afectează coloniile de lilieci în timpul perioadei de hibernare, rata de mortalitate într-o colonie de hibernare fiind de până la 90%. În februarie 2006 a fost documentată pentru prima dată această boală. Prezența ciupercii G. destructans pe corpul tuturor liliecilor morți a sugerat că aceasta este cauza bolii, dar acest lucru nu a fost dovedit până acum.

Pentru a afla cum se răspândește ciuperca amintită, un grup de cercetători a colectat lilieci sănătoși (din specia Myotis lucifugus) din Wisconsin, departe de zona afectată de sindromul nasului alb. Au infectat apoi acești lilieci sănătoși prin administrarea directă a sporilor de G. destructans piele sau prin contactul cu lilieci infectați din New York. Până la sfârșitul perioadei experimentale (102 zile), ciuperca albă apăruse pe botul și aripile tuturor liliecilor infectați în mod direct și doar la 16 din cei 18 expuși prezenței indivizilor deja infectați.

Experimentul arată că sindromul poate fi transmis prin contactul dintre lilieci dar nu dovedește în mod diect că ca un liliac sănătos va muri odată infectat cu G. destructans. Rezultatele au arătat că ciuperca singură poate cauza leziunile specifice sindromului, indicând faptul că ciuperca este cauza morților asociate cu numele sindromului. Lucrarea ce prezintă pe larg metodele folosite și rezultatele cercetării a apărut ieri în revista Nature [2] și a generat deja un val de discuții pe forumul speologilor americani [3].

Surse:

[1] Susan Young, Culprit behind bat scourge confirmed

[2] Jeffrey M. Lorch, Carol U. Meteyer, Melissa J. Behr, Justin G. Boyles, Paul M. Cryan, Alan C. Hicks, Anne E. Ballmann, Jeremy T. H. Coleman, David N. Redell, DeeAnn M. Reeder, David S. Blehert. Experimental infection of bats with Geomyces destructans causes white-nose syndrome. Nature, October 2011.

[3] USGS announces cause for WNS