O peșteră artificială pentru a combate sindromul nasului alb

Schema peșterii artificiale (foto: www.nature.org)

Sindromul nasului alb care afectează de câțiva ani populațiile de lilieci din America de Nord este în continuare în atenția cercetătorilor. Se caută, în continuare, soluții pentru a opri răspândirea ciupercii care cauzează boala. Una din aceste soluții, propusă pentru implementare în statul Tennessee din SUA, presupune construirea unei peșteri artificiale în încercarea de a muta liliecii din mediul lor normal într-unul mai steril.

Proiectul pilot - propus de The Nature Conservancy în partenereriat cu University of Tennessee Knoxville și Bat Conservation International - va implica realizarea unei peșteri artificiale cu pereți care să imite calcarul natural dar care să poată fi dezinfectați ușor cu ajutorul unor agenți antifungici. Peștera artificială urmează să fie construită lângă o peșteră existentă care adăpostește o colonie de lilieci în speranța că aceștia își vor schimba locuința. Ciuperca este susceptibilă la o serie de factori precum căldura și agenții antifungici dar aceștia nu pot fi utilizați împotriva ei într-o peșteră adevărată pentru că ar putea distruge și alte forme de viață.

Este încă prea devreme pentru a știi dacă proiectul va avea succes, dar în caz afirmativ va fi cu siguranță implementat la scară largă pentru eradicarea bolii.

Sursa:

Artificial Bat Cave: A Radical Idea to Save America's Bats

Două noi peșteri în sare la Meledic

În Peștera 46 de la Meledic (foto: România Natura/www.romania-natura.ro)

Un cetățean francez ce lucrează în România a descoperit două noi peșteri în sare pe platoul Meledic. Aflând despre peșterile existente în zonă, a vizitat locația în mai multe rânduri și a identificat două peșteri despre care bănuia că sunt cavități necunoscute până atunci.

Ulterior, pentru a-și confirma presupunerea, a contactat membri ai Clubului de Speologie „Emil Racoviță” (CSER) din București care au realizat explorări ale peșterilor în sare din zonă. Astfel, weekendul trecut, s-a organizat o tură comună cu membri CSRE în care s-a constatat că peșterile descoperite sunt într-adevăr noi fiind botezate Peștera 46, respectiv 47 de la Meledic.

Cele două peșteri sunt de mici dimensiuni. Peștera 46 de la Meledic are o dezvoltare de aproximativ 30 metri și o denivelare de -10, iar Peștera 47 este una puternic descendentă având denivelare de -11 metri. Mai multe informații despre tură și despre localizarea peșterilor puteți afla accesând link-ul sursă.

Sursa:

Doua noi pesteri in sare la Meledic

Unde au locuit primii oameni moderni din Europa?

Molar de copil, unul dintre primii oameni moderni din Europa (foto: Stefano Benazzi)

Până de curând se credea că cele mai vechi urme ale primilor oameni moderni sunt cele descoperite pe teritoriul României în Peștera cu Oase. Iată că două seturi de dinți, descoperite în locații diferite din Europa, par să provină de la indivizi ce au trăit cu câteva mii de ani mai devreme decât cei de la Peștera cu Oase [1].

Ambele seturi de dinți sunt descoperiri mai vechi care au fost supuse unor noi teste utilizând tehnologie de ultimă oră. Pe de o parte este vorba de doi dinți descoperiți în Grotta del Cavallo din Italia, în anii '60. Aceștia au fost inițial atribuiți omului de Neanderthal. Reexaminarea celor doi dinți a fost realizată prin compararea măsurătorilor morfologice efectuate cu ajutorul unui computer tomograf cu cele ale altor dinți de neanderthalieni. Concluzia la care s-a ajuns este că dinții sunt mai apropiați de dinții unui om modern decât cei ai omului de Neanderthal. Având o vechime de 43000 până la 45000 ani, acestea par să fie cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa.

Maxilarul din Peștera Kent (foto: Chris Collins & Torquay Museum)

Ce-a de-a doua rămășiță studiată este un fragment de maxilar împreună cu dinții atașați. Maxilarul a fost descoperit în Peștera Kent din sudul Angliei în anul 1927 și, conform noilor datări, are o vechime de 41000 ani. Primele datări efectuate asupra fragmentului, în anii '80, au rezultat în declararea unei vârste de 35000 ani. Datarea cu carbon radioactiv a rămășițelor mai vechi de 30000 atinge limitele tehnologiei pentru că la o asemenea vechime aproape tot carbonul radioactiv s-a descompus. Noua datare a fost realizată prin purificarea colagenului extras din rămășițele unor animale, precum rinocerul lânos, descoperite deasupra și sub maxilar poziționând vechimea acestuia undeva între 41000 și 40000 ani.

Cele două studii au fost realizate de două echipe distincte, iar rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature în două articole [2], [3].

Surse:

[1] Who were Europe's first humans?

[2] Stefano Benazzi, Katerina Douka, Cinzia Fornai, Catherine C. Bauer, Ottmar Kullmer, Jirˇí Svoboda, Ildikó Pap, Francesco Mallegni, Priscilla Bayle, Michael Coquerelle, Silvana Condemi, Annamaria Ronchitelli, Katerina Harvati, Gerhard W. Weber. Early dispersal of modern humans in Europe and implications for Neanderthal behaviour. Nature, 2011.

[3] Tom Higham, Tim Compton, Chris Stringer, Roger Jacobi, Beth Shapiro, Erik Trinkaus, Barry Chandler, Flora Gröning, Chris Collins, Simon Hillson, Paul O’Higgins, Charles FitzGerald, Michael Fagan. The earliest evidence for anatomically modern humans in northwestern Europe. Nature, 2011.

În căutarea șerpilor din peșteri

Doi biologi, fotografi și realizatori de filme au făcut în vara aceasta o vizită într-o anumită peșteră din Puerto Rico în căutarea șarpelui boa portorican (Epicrates inornatus). Acesta este cunoscut pentru obiceiul de a sta agățat de pereții peșterilor prinzând lilieci din zbor. Urmăriți filmul pentru a vedea daca au găsit ce căutau.

Sursa:

Nature’s Nightmares: Snakes in a Cave

Două piese de teatru în Peștera Bolii

Vizitatori în Peștera Bolii (foto: Marius Mitrache/Ziare.com)

Peștera Bolii de lângă Petroșani va fi, în data de 8 noiembrie, gazda unui spectacol inedit. Pe scena improvizată din peșteră vor fi prezentate două piese de teatru în care vor juca artiști din trupa regizorului Dan Puric, Passe-Partout. Una dintre piese îi aparține scriitorului petrilean ID Sîrbu și poartă denumirea "Când brazii înfloresc", iar cea de a doua aparține lui Silviu Oltean și se numește "Fluturi și oameni".

Evenimentul va fi o premieră absolută întrucât în peștera Bolii au fost susținute până acum doar spectacole muzicale. Parteneri ai proiectului ce va avea loc în "Sala de concert și dans" din Peștera Bolii sunt Primăria și Consiliul Local din Petroșani, care au alocat suma de 8.500 lei pentru acest eveniment cultural. Prin organizarea spectacolului se dorește promovarea culturii și a zonei.

Sursa:

Piese de teatru puse in scena in premiera in Pestera Bolii

Avenul Firn din Masivul Canin atinge cota -670

La intrarea în avenul Firn (foto: www.grottacontinua.org)

Un nou aven descoperit în Masivul Canin din Italia atrage atenția speologilor. Este vorba despre Avenul Firn (Abisso Firn) situat deasupra rămășițelor ghețarului Canin. Avenul a fost descoperit și este explorat de membrii grupării speologice Grotta Continua.

Avenul debutează cu un puț de 485 metri care deține recordul pentru cel mai adânc puț din Italia și se află pe locul 7 în lume la această categorie. Ultima explorare s-a terminat, în gol, pe un alt puț în jurul cotei de -670 metri, din lipsă de coardă. După estimările exploratorilor, din punctul în care au rămas fără coardă ar mai urma încă 40 metri până la baza puțului, însemnând că denivelarea va atinge cota -700. Rămâne de văzut ce va rezulta din explorările viitoare.

Puteți urmări povestea explorărilor de până acum și, probabil, vitoare noutăți pe site-ul Grotta Continua (în limba italiană).

Sursa:

Canin: Abisso Firn -670!!!

Temeri în privința poluării peșterilor subacvatice din Mexic

Cenotele, odinioară pure, ale Mexicului sunt poluate din cauza lipsei unei uzine de tratare a apei în zonă și datorită ratei de creștere a populației.

Sistemul acvatic subteran, ce conectează cenotele, reprezintă singura sursă de apă potabilă din peninsula Yucatan. Ecologiștii atrag atenția oficialităților că, în lipsa unor măsuri, poluarea va avea consecințe dezastruoase în zonă.

Aceste sisteme poluate se descarcă în ocean, chiar în dreptul barierei de corali mesoamericane, sporind temerile ecologiștilor.

Video-ul atașat prezintă un reportaj realizat de Al Jazeera în legătură cu acest subiect.

Sursa:

Mexico's underwater caves face pollution risk