2011-09-17

Sistemul Pozo Azul atinge 9685 metri

Scafandru în Pozo Azul (foto: Speleo Limburg)
O echipă internațională de scafandri a continuat anul acesta explorările în sistemul Pozo Azul din Spania. Echipa formată din scafandri britanici, spanioli și olandezi au reușit să depășească punctul terminus al expediției din anul trecut.

De-a lungul celor 15 zile ale expediției au reușit să adauge 500 metri de galerii noi la harta peșterii ducând astfel dezvoltarea peșterii la 9685 metri din care 9135 metri sunt submerși. Se atinge astfel un nou record mondial în ceea ce privește distanța parcursă de scafandri în subteran.

Harta Pozo Azul 2010

Un grup de scafandri a reușit să depășească cel de-al treilea sifon (după aproximativ 260 metri de punctul terminus din 2010) și au urmat cursul subteran pe o distanță de aproximativ 180 metri până la un nou sifon, sifonul 4. Noua secțiune de pasaj neinundat este dificil de parcurs datorită muchiilor ascuțite de rocă și a celor 27 de cascade având o denivelare totală de 10 - 15 metri. Sifonul 4 rămâne nescufundat datorită dificultăților întâmpinate în transportul echipamenului prin pasajul accidentat. Punctul terminus a fost atins de patru scafandri: Jason Mallison, John Volanthen, Rick Stanford și René Houben.

Poze din expediție pot fi văzute pe pagina de facebook dedicată expediției împreună cu o galerie cu pozele  participanților.

Soursa: Karst Worlds

Tabăra Speologică Europeană pentru Tineret - Juhöfola 2012

Din ediția precedentă (foto: www.juhoefola.de)
Între 27.07 și 11.08.2012 se va organiza Tabăra Speologică Europeană de Tineret, Juhöfola 2011. Locația următoarei ediții este situată în Alpii Șvabi. Tabăra este destinată tinerilor speologi europeni cu vârste cuprinse între 16 și 25 ani, dar sunt acceptați și cei cu vârste de până la 29 ani.

În cadrul taberei se pot urma o serie de cursuri din diverse ramuri ale speologiei. Lista cursurilor oferite cuprinde: tehnici de explorare a peșterilor; topografierea peșterilor; biologie, faună și ecosisteme în peșteri; geologie; cercetare; electronică pentru cercetarea peșterilor; achiziții de date climatologice în peșteri; climatul peșterilor; hidrologie practică; documentare și relațiile cu presa.

Taxa de participare este de 240 EUR pentru vârste de până la 25 ani și de 350 EUR pentru vârste începând cu 26 ani. În această taxă sunt incluse: cazarea (cameră de recreere, loc de cort, grup sanitar), 3 mese pe zi, cursurile susținute de speologi cu experiență, excursiile și taxele de intrare la activitățile comune, CD cu suportul de curs, asigurarea de grup pentru participanții cu vârsta maximă de 25 ani.

Cei ce doresc să participe trebuie să completeze formularul de înscriere de aici și să-l trimite la adresa: petra.boldt@gmx.net. Informații suplimentare pot fi găsite pe www.juhoefola.de sau pot fi solicitate la adresa de e-mail amintită.

2011-09-08

Urme ale tigrului tasmanian descoperite într-o peșteră din Australia

Urmele tigrului tasmanian conservate în argila din Jewel Cave (foto: Augusta Margaret River Tourism Association)

Cercetătorii au descoperit urme ale tigrului tasmanian (Thylacinus cynocephalus), acum extinct, în argila din Jewel Cave, Augusta.

Descoperirea a fost făcută accidental în timpul recoltării unor probe de apă într-o zonă mai puțin vizitată a peșterii. Imagini cu amprentele tigruluio tasmanian împreună cu alte poze nepublicate cu amprente descoperite cu 20 de ani în urmă vor fi expuse la peșterile din Augusta.

Dungat ca un tigru și dotați cu fălci puternice care se puteau deschide până la un neobișnuit unghi de 120 grade, tigri tsmanieni erau de dimensiunea unui câine ciobănesc australian și unul din cele două marsupiale care prezintă marsupiu la ambele sexe.

Tigrul tasmanian, Thylacinus cynocephalus (foto:E. J. Keller, Wikipedia)
Conform declarațiilor date de descoperitor, urme ale tigrului tasmanian nu au mai fost descoperite până acum în altă peșteră din Australia. Ele sunt întipărite pe o argilă moale, care se poate dezintegra ușor. Cercetătorii ezită să faca un mulaj al urmelor temându-se că ar putea să le distrugă. În anii '60 au fost descoperite oase de tigru tasmanian în apropierea locului în care au fost descoperite urmele.

Specia vâna canguri de-a lungul continentului australian până în secolul 20 când vânatul excesiv, introducerea unor noi boli și a câinilor dingo au dus la dispariția speciei. Ultimul tigru tasmanian aflat în captivitate a murit pe data de 7 septembrie 1936.

Sursa:
Thylacine footprints found in WA's Augusta Jewel Cave

2011-09-04

Speologia, o știință nouă a străvechilor taine subpământești

Speologia - Emil Racoviță (copertă față)
Speologia, o știință nouă a străvechilor taine subpământești este lucrarea în care Emil Racoviță prezintă probleme de bază ale speologiei în general și ale biospeologiei în particular. Cărțulia de față, ce poartă titlul lucrării publicate de Racoviță în 1927, redă atât probleme biologice generale ca evoluția și adaptarea speciilor, concepția asupra speologiei cât și impresiile lui despre peșterile pe care le-a vizitat.

Este prima carte pe care am citit-o de când am început să practic speologia și o recomand ca lectură pentru orice speolog, dar nu numai. A fost tipărită în 20000 exemplare la Editura Științifică, colecția Mari Descoperiri, anul 1963 la București.

Prefața impresionantă a cărții este scrisă de Constantin Motăș, director al Institutului de Speologie la data respectivă, și prezintă viața lui Emil Racoviță împreună cu descoperirile pe care ni le-a lăsat moștenire.


Speologia - Emil Racoviță (copertă spate)

Cuprinsul cărții

  • Prefaţă
  • Introducere istorică
  • Problemele evoluției și adaptarea
  • Ce sunt relictele ?
  • Peșterile, muzeu de relicte
  • Speologia, știință sintetică și educativă
  • Iluzie de proroc, vedenie de speolog și patimă de cercetător
  • Întrebarea întrebărilor, problema problemelor, dilema dilemelor
  • Din cuvântul lui Grigore Antipa ținut cu prilejul discursului de recepție al lui Emil Racoviță la Academia Română

Al 3-lea Simpozion de Speologie din Orientul Mijlociu

Sigla Spéléo Club du Liban
Între 23 și 25 septembrie va avea loc cel de-al 3-lea Simpozion de Speologie din Orientul Mijlociu. Evenimentul ce are ca scop creare unui cadru pentru discuții referitoare la speologie în Orientul Mijlociu este organizat o dată la 5 ani. Ediția din acest an a simpozionului este organizată de Spéléo Club du Liban în colaborare cu Consiliul Național pentru Cercetări Științifice din Liban sub patronajul Uniunii Internaționale de Speologie. Universitatea Saint-Esprit de Kaslik în orașul Jounieh, Liban va fi gazda simpozionului din acest an.

Pentru cu simpozionul coincide cu cea de-a 60-a aniversare a Spéléo Club du Liban, clubul se va folosi de acest prilej pentru a-și prezenta rezultatele explorative obținute în ultimii cinci ani, incluzând descoperirile din peșterile Rahweh și Kassarat precum și descoperirea celui mai lung tub de lavă din Orientul Mijlociu având o dezvoltare de 1615 metri.

În primele două zile programul simpozionului se va axa pe prezentări ce au fost împărțite pe patru categorii: speologie tehnică, speologie științifică, managementul și protecția carstului și spelemedia. În ultima zi, speologii vor putea vizita peșterile locale.

Sunt invitați să participe oameni de știință și speologi din întreaga lume. Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul oficial al simpozionului.

Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" se redeschide pe 17 septembrie

Peștera din Muzeul "Grigore Antipa" (foto:www.antipa.ro)

Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din București a fost închis în anul 2009 pentru a intra într-un amplu program de reorganizare și modernizare. Iată că acest lung proces a ajuns la final și muzeul își va deschide ușile pentru public în data de 17 septembrie 2011, potrivit informațiilor postate pe site-ul muzeului.

Noua forma de expunere îi așteaptă pe vizitatori cu touch screen-uri, proiecții video, sunete și lumini speciale pentru o experiență.

Printre expozițiile muzeului se află una mai aparte denumită Peștera. Nu este o expoziție nouă. Ea a fost inaugurată cu ocazia sărbătoririi centenarului Emil Racoviță la 19 noiembrie 1967, fiind unica în lume la acea dată. Este o realizare deosebită combinând materiale originale cu mulajele unor formațiuni interesante prezente în peșteri din România. 
Galeria lungă de 11 metri este decorată cu stalactite, stalagmite, coloane, draperii și alte formațiuni, un lac în miniatură, o colonie de lilieci și resturi de Ursus spaeleus. Site-ul muzeului prezintă în secțiunea tur virtual imagini panoramice din Peșteră. Puteți vedea imagini din expoziția amintită aici, aici și aici.

2011-09-03

Roboți pentru explorarea peșterilor de pe Lună

Sondă pentru explorarea peșterilor de pe Lună (foto: Astrobotic.net)
În primele milenii după formarea Lunii erupțiile vulcanice și râurile de magmă alcătuiau singura priveliște ce putea fi admirată pe Lună. La fel ca pe Pământ, odată cu încetarea cursurilor de lavă, exteriorul acestora s-a răcit, dar materia încinsă din interior a continuat să curgă dând naștere tuburilor de lavă. Se estimează că astfel de peșteri vulcanice sunt foarte răspândite pe Lună.

Se crede că văile înguste observate pe Lună sunt tuburi de lavă prăbușite. Secțiunile în care aceste văi sunt întrerupte ar putea să fie porțiuni neprăbușite ale acestor tuburi de lavă. Totuși, sondele care orbitează Luna nu au reușit să găsească intrări în aceste secțiuni neprăbușite.

Cu ajutorul camerelor foto montate pe sonde, au fost însă identificate trei puțuri imense care par să coboare înspre astfel de peșteri vulcanice. Două din acestea se află pe partea apropiată a Lunii, iar al treilea pe partea depărtată care este mai greu de vizitat. Astrobotic Technology Inc., fondată în Institutul de Robotică a Universității Carnegie Mellon în 2008, pregătește o expediție într-unul din puțurile din partea apropiată a Lunii, în apropiere de dealurile Marius. Acest puț are un diametru de 45 metri și o adâncime aproximată de 32 de metrii. Lunar Reconnaissance Orbiter a realizat patru imagini cu această întrare incluzând și una laterală care  pare să confirme existența unui pasaj subteran.

Astrobotic construiește un robot care va vizita puțul. În primă fază, modulul lunar va zbua deasupra deschiderii și va începe construirea unui model 3D utilizând instrumentele de navigație. În continuare, robotul va parcurge un traseu în jurul puțului, cercetând înteriorul la anumite intervale de timp pentru realizarea unei hărți mai detaliate a pereților și a planșeului. Dacă fondurile vor fi suficiente, expediția va include și un micro-rover capabil să coboare în puț. Se iau in considerare soluții care prevăd rapelul micro-rover-ului în puț pe un cablu suficient de rezistent a high-strength și chiar realizarea unui robot suficient de solid ca să reziste unui salt în puț (ar putea să supraviețuiască unei căderi de 32 metri cu o valoare a gravitației la o șesime din cea de pe Pământ) [1].

Cercetările realizate de Astrobotic sunt finanțate de NASA, iar expediția pe Lună este prevăzută să înceapă cândva în intervalul decembrie 2013 - iulie 2014 [2].

Surse: